TUNELUL

Regia: Francisc Munteanu

ANTOANETA TANASESCU: "Margareta Paslaru (diploma pentru debut in cinematografie la al III-lea Festival al filmului de la Mamaia) inscrie in cea de-a saptea arta un inceput de drum ce trebuie realmente sustinut." (Contemporanul, 1966)

Festivalul filmului "Pelicanul Alb", decernarea premiilor. De la stanga: Mihnea Gheorghiu, Victor Iliu, 
Margareta Paslaru, Irina Petrescu, Monica Ghiuta, Ion Popescu Gopo, Iulian Mihu, Mircea Muresan

CINEMA: "Mai semnalam cu acest prilej debutul Margaretei Paslaru in film, un debut cu atat mai remarcabil cu cat l-a avut drept partener principal pe Emeric Schaffer, interpretul lui Otto von Kelner, cu al carui joc nuantat, insinuant, gradat, a izbutit sa se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic in comun cu cea a adolescentei copilaroase care a insotit-o pe Margareta Paslaru de-a lungul carierei muzicale." (1966)

CALIN CALIMAN: "Margareta Paslaru atesta disponibilitati interpretative majore in Tunelul." (Contemporanul, 1966 )

            Emerich Schaffer si Margareta Paslaru                          Coperta discului cu melodii din film

EUGEN ATANASIU: "In rolul cantaretei Iulia, Margareta Paslaru isi face un debut care-i releva inzestrarea certa pentru film." (Romania libera)

MIHAI IACOB:  "Diploma pentru debut in cinematografie acordata la Mamaia, Margaretei Paslaru, consemneaza un succes." (Scanteia)

MIHAI LUPU: "In schimb aparitia cantaretei Iulia, personaj care prilejuieste un promitator debut in cinematografie, aduce o nota aparte in atmosfera filmului." (Apararea Patriei)

D. I. SUCHIANU: "Margareta Paslaru intruchipeaza un personaj foarte nou pentru repertoriul ei ( in afara de cateva filmulete muzicale la Televiziune si de Polly din "Opera de trei parale ", este totusi debutanta in cinematografie); o cantareata de local, cu un rictus circumflex a la Marlene Dietricht, fata buna, colaborand cu comunistii. Replicile ei sunt debitate cu sobrietate, cu o naturalete, cu o concentrare care rascumpara , prin calitatea lor, cele cateva clipe cand (nu din vina ei, ci a regiei ) este pusa sa cante un "Oci ciornaia"… Dar, inca o data, nu fusese vina ei…" (Gazeta literara)

TOMA ATANASIU: "Debutul Margaretei Paslaru este mai mult decat promitator, aceasta oferind publicului o cu totul alta infatisare, decat cea cunoscuta in spectacolele de la televiziune." (Scanteia tineretului, 1966)

EUGEN BUIA: "Printre actorii romani, reamintim un debut interesant, Margareta Paslaru, pe care regizorul Francisc Munteanu a distribuit-o in rolul Iuliei." (Informatia Bucurestiului)

ADRIANA FIANU: "A patra ipostaza a Margaretei Paslaru - cantareata, actrita de teatru, prezentatoare in aceste zile a realizatorilor in concurs si in sfarsit, actrita de film, in "Tunelul"- demonstreaza puterea de munca, studiul tenace si aptitudini." (Gazeta literara, 1966)

SANDA FAUR: "Margareta Paslaru a putut parea unora o aparitie meteorica, o moda, un capriciu. Evident, nu e. Face teatru,  face film, cu tenacitate, cu vointa, muncind cu pumnii stransi. Si canta in continuare cu talent. A trecut cu bine momentul critic cand se despart apele, cand se vede cat la suta din glorie a fost fum si cat si-a tras seva din pamantul harului adevarat."

UN FILM CU O FATA FERMECATOARE

Scenariul: Radu Cosasu
Regia: Lucian Bratu

CINEMA: "De ce Margareta Paslaru? Vazut din afara - spune Lucian Bratu- ar putea sa para o solutie de succes. Margareta este foarte cunoscuta. Din cauza popularitatii ei avem si necazuri. Dorim sa trecem neobservati, sa filmam prin surprindere, dar de multe ori din cauza ei nu se poate… Am ales-o pentru ca sunt convins ca ea este purtatoarea ideala a tipului de fata creat de Cosasu. Rolul Margaretei este intr-adevar foarte greu. Aceasta fata fermecatoare poarta in spate tot filmul, nu numai titlul. Trebuie sa trezeasca rand pe rand simpatie, antipatie, repulsie chiar. Sa fie dragalasa, dezarmanta, enervanta. Sa fie proasta, cu si fara farmec si sa aibe crize de inteligenta acuta."

STEFAN IORDACHE: "Cu aceasta ocazie am descoperit o excelenta partenera din punct de vedere actoricesc: Margareta Paslaru."

SAPTAMANA CULTURALA: "Centrul de productie cinematografica "Studioul Cinematografic Bucuresti" cauta pentru productia filmului "ACEASTA FATA FERMECATOARE" fetite 9- 11 ani , care sa semene cu Margareta Paslaru. Se vor prezenta luni, 11 Iunie a.c. la orele 10 in Str. Calarasi Nr. 11."

ROMANIA LIBERA: "In "Fata fermecatoare" Margareta Paslaru nu canta. Aflata la al doilea film al ei, interpreta are prilejul unei suite de probe cinematografice in genul celor utile inaintea incredintarii unui rol valoros, de respiratie. Daca nu acesta este rolul - nu e vina interpretei. Margareta Paslaru trece cu bine examenul cerut. Face intotdeauna exact ceea ce atunci si acolo trebuie sa exprime." (martie 1967)

T. CARANFIL: "De altfel se cuvine sa adaugam ca daca exista o experienta reusita in acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Paslaru. Ea a avut de facut fata unui rol de rara intindere , in care nu paraseste ecranul din generic si pana la ultima intunecare a filmului, impresionand mereu prin spontaneitate, firesc, si mai ales prin farmecul, inspirat pus in valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz."

CALIN CALIMAN: "Actrita a facut un adevarat tur de forta , demonstrand tuturor (inclusiv scenaristului) ceea ce initial nimeni nu stia: ca rolul a fost scris anume pentru ea. Pentru originalitatea acestei demonstratii, Margareta Paslaru este de felicitat. Ea a intuit cu limpezime felul de a fi al personajului si i-a infatisat pe ecran nuantat complexitatea." (Contemporanul, 1967)

FLORIAN POTRA: "Despre Margareta Paslaru s-a scris, in unanimitate, ca si-a trecut examenul de actrita cinematografica si cred ca asa este, desi meritul trebuie impartit cu regizorul Bratu." (Saptamana, 1967)

APARAREA PATRIEI: "In noul film romanesc, cu titlul de mai sus, rolul "fetei fermecatoare" este interpretat de Margareta Paslaru si trebuie sa spunem ca intr-adevar cu un real succes. In acest al doilea film in care joaca se impune o data mai mult prin dezinvoltura , naturalete, calitati dintre cele mai necesare unui actor de film."

SILVIA CINCA: "Este oare acesta modul de a izbuti in viata? Sigur NU. Pot exista si exista in societate asemenea "fete". Ele insa nu apartin prin nimic societatii noastre. Nu putem decat sa condamnam calea pe care filmul ne-o indica. Ea este total straina moralei comuniste."

VALENTIN PETRESCU:  "Margareta nu canta, in schimb se dovedeste a fi o veritabila interpreta de cinematograf, cu resurse actoricesti pe care nici nu le-am fi banuit, din rolul ei anterior, din Tunelul, si acela - mai mult decat meritoriu." (Amfiteatru)

VERONICA

VERONICA SE INTOARCE

Regia: Elisabeta Bostan

Margareta in rolul Imparateasei  furnicilor alaturi de Florian Pitis

D. I. Suchianu: "Si cu aceasta ocazie trebuie sa spun ca Margareta Paslaru, printre actorii adulti angajati in aceasta aventura cinematografica, a  fost  foarte buna, ba chiar cea mai buna." (Saptamana literara,1973)

Magda Mihailescu: "Intr-un rol mai putin intins de cat ne-am asteptat, Margareta Paslaru, capul de afis al distributiei mature, ne-a reamintit cat talent actoricesc nepus la treaba s-a irosit de-a lungul timpului."

Eva Sarbu: “Margareta Paslaru, pentru o clipa frizerita, dar o clipa acoperita de o mare cantitate de farmec personal” (Cinema 1977)

"Gloria nu canta" - Alexandru Bocanet

"Impuscaturi pe portativ" - regia Cezar Grigoriu

"Melodii, melodii" - Francisc Munteanu

Cornel Constantiniu, Margareta Paslaru si Jean Constantin           Cornel Constantiniu, Margareta Paslaru      

Margareta Paslaru, Tudor Giurgiu - Directorul TIFF
si Catalin Stefanescu pe scena Teatrului National din
Cluj -Napoca la cea de a 4-a editie a Festivalului
International Transilvania

Filmul premiat la Cannes "Moartea domnului Lazarescu"
regizat de Cristi Puiu, a fost prezentat la cea de a 43-a
editie "New York Film Festival" care a avut loc la
Lincoln Center. Vocea Margaretei Paslaru deschide
si inchide filmul cu melodiile "Cum e oare?" de Florin
Bogardo si "Chemarea marii" de George Grigoriu

Actrita franceza Annie Girardot, Margareta Paslaru, Shaila Rubin, in pauza de pranz la cea de a 4-a editie a Festivalului International de Film Transilvania. 
Gala televizata a avut loc la Teatrul National din Cluj.

GANDUL - 24 Septembrie, 2005

Eveniment cinematografic: Moartea domnului Lăzărescu

Umilinta mortii
(fragment)

Magda MIHĂILESCU

  Viaţa domnului Lăzărescu, bărbat „mergând pe 63 de ani“, cea pe care o ştim noi, ar putea să încapă într-un mic inventar, ocupat de numai câteva cifre: un apartament cu două camere, trei pisici bătrâne, o nevastă moartă, o fiică plecată în Canada, o soră aflată în altă parte a ţării, doi vecini şi şase spitale pe la care va fi plimbat într-o sâmbătă, din seară până către zorii pe care nu avea să-i mai apuce. Moartea domnului Lăzărescu, cea pe care o vedem („moartea la lucru“), ar putea să încapă în timpul ce se întinde între cele două coperţi muzicale, cântecele Margaretei Pâslaru, Cum e oare şi În apa mării. Ca şi cum cineva ar deschide radioul, ar da peste un şlagăr, şi-ar vedea de treburi, pe ici, pe colo, şi s-ar întoarce când recitalul s-a încheiat. În tot acest răstimp, s-a stins un om.

Formula AS - Nr. 706, 27 Februarie - 6 Martie 2006

MANUELA HARABOR (fragment)
„Prin Veronica, am intrat in lumea mirifica a cinematografiei”
 
(...) Amintirea cea mai placuta din Veronica? Pentru mine a fost, cu siguranta, Margareta Paslaru. Si cred ca nu numai pentru mine, deoarece la vremea aceea, ea era o mare vedeta, toata lumea o indragea, toti copiii voiau sa fie ca ea. Eu o urmaream cand mergea la cabine si venea imbracata in costumul de zana. Pentru mine ea era Zana Zanelor, un vis, un personaj de basm, care coborase din televizor si vorbea cu noi. Anul trecut, la Festivalul International de Film „Transilvania”, dupa treizeci si patru de ani, am reintalnit-o pe Margareta Paslaru si m-am bucurat nespus cand, intrand sfioasa la ea in cabina, pana sa apuc sa ma prezint, m-a recunoscut si mi-a zis: „Tu esti Manuela? Ai jucat in Veronica... Ai mai crescut putin, dar ti-am recunoscut imediat ochii!”. Intalnirea cu ea mi-a produs o bucurie nemarginita. A fost si este o personalitate artistica de exceptie. (...)  
                                                                                                                                                                                         (BOGDANA TIHON)